Nu-i chiar asa simplu. Trebuie sa recunosti ca celalat a facut ceva pentru tine. Si devii intr-un fel vulnerabil. Sau poate ca e simplu. Cand ai inima plina de recunostinta, spui. Multumesti cand cineva iti daruieste ceva, cand iti face un serviciu, cand te incurajeaza, cand iti da din timpul sau, cand te imbratiseaza sau iti ofera o privire senina impletita cu un zambet cald. Multumesti cand te incurajeaza prin cuvinte, sau vine sa-ti stea alaturi atunci cand ai nevoie; multumesti atunci cand iti pune o piedica, ca sa nu faci vre-o prostie. Poate face adevarate eforturi ca sa realizeze pentru tine ceva ce tie ti se pare ca-i simplu. Si atunci sa spui multumesc. Sunt o multime de ocazii in care ai putea sa faci asta.
Si costa. Valoreaza mult. Au fost “multumesc”-uri care mi-au dat curaj, care m-au facut sa merg mai departe. Mi-a dat forta si motivatie ca sa continui. Mi-a aratat ca un “multumesc” ascunde mai multe decat ce se vede deasupra.
Nu vorbesc despre cuvinte care sa hraneasca egoismul si mandria, ci despre acele cuvinte spuse din inima, poate intre 4 ochi, sau scrise intr-un sms, astfel incat sa construiasca caracter, nu imagine publica. Cuvinte care te ridica.
Nu ai cum sa stii cu exactitate ce efect au cuvintele tale. Asadar, cat te costa sa spui multumesc?
