joc simplu

adun gânduri de bine

Ultima repetiţie

Leave a comment

             Joi seară i-am văzut când repetau figura cu “florile”, aşa cum o numim noi, cei care privim de pe margine. Întotdeauna i-am admirat pentru precizia în mişcări, mai ales atunci când evoluau în formula de patru. Patru avioane speciale. Aici, la mai puţin de 2 km de locul în care stau.

          Aseară, când am ajuns acasă, era fum. Fum urât. Iniţial, nu mi-a venit să cred. A căzut. Să se odihnească în pace. Cei patru au rămas cei trei.

          Azi, în loc de acrobaţii, s-a înăţat la cer doar unul, care a dat din aripi ca o pasăre frântă şi îndurerată, apoi s-a întors la sol. Tare trist.

          Şi m-a dus cu gândul la fragilitatea vieţii. Cât de repede, cât de fulgerător… Şi câte puteau să se întâmple… Bine că i-am găsit pe ai mei acasă. Întregi.

         Te cutemuri când îţi dai seama că e o minune faptul că trăieşti. Că respiri. De acea, azi spun cu toată inima “mulţumesc” Cerului pentru viaţă.

          Joi seară ne-am bucurat de ultima repetiţie. Azi nu au mai fost acrobaţii aviatice la miting. Azi oamenii vorbesc despre viaţă. Din altă perspectivă.

Advertisements

Author: Mimi

Despre mine? Impletesc. Cuvinte, fire, raze, ganduri, imagini si nu numai. Prefer natural si curat.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s