Am auzit ca, de obicei, sunt doua tipuri de mincinosi care se invart in jurul acestei intrebari: cei care intreaba si cei care raspund. Cei care intreaba nu sunt catusi de putin interesati de ce faci, iar cei care raspund, de cele mai multe ori nu fac “bine”.
Sunt oameni care intreaba “ce faci?”, doar cat sa nu se simta adevarul, dar abia asteapta sa termini, ca sa-ti poata spune motivul personal: “te rog”, “ajuta-ma”, “fa-mi si mie”, “uite ce am patit eu”. Sau persoane care nu-ti mai raspund la intrebare, ci te iau la trei pazeste: “zi repede, ce vrei?”.
Sau suni si pui intrebarea magica, apoi, cand te intreaba “ce vrei?” si tu le spui “nimic, vroiam doar sa vad ce mai faci”, raman uimiti. Cum asa? Chiar nici o urma de interes? Chiar te intereseaza cum o duc? Ce e in sufletul meu?
Si am avut parte de toate. De pe ambele baricade. Si e atat de linistitor sa vezi ca vine cineva la tine cand esti obosit, sau trist sa te intrebe pur si simplu “ce faci?”. Poate ca nu are solutii la problemele tale, poate nu are timp sa te asculte sau nu se pricepe sa-ti puna ideile in ordine. Dar vine la tine, fara sa te sece. Pur si simplu e langa tine. Face mult. Si multumesc.
joc simplu 